Unde sunt?. . .
Marti, 1 Feb 2000 19:56:54 +0200
As fi vrut sa te vad in seara asta. As fi vrut sa nu pleci in week-end la Busteni. Si sa ne intalnim. Sa ne plimbam. Apoi sa stai cuibarita langa mine, seara, pe canapeaua lor, si sa ascultam muzica sau sa citim poezii. Niciodata nu am citit poezii alaturi de o femeie. . . Cred ca uneori sunt gelos. Fara voia mea. Stiu ca nu am voie sa simt asa ceva, dar uneori dragostea se joaca cu mine. Si ma chinuie. Imi prinde inima cu gheara cumplita a geloziei. . . De fapt, e mai mult decat gelozie. Imi este teama sa nu te pierd. Esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in ultimii ani si mi-este teama sa nu pleci din viata mea. Am eu oare dreptul sa te opresc din drumul tau? Nu, Ioana. Indiferent de cat de mare este dragostea mea, dragoste pe care tu nu o accepti, nu am dreptul sa stau in calea fericirii tale. Mi-e teama, Ioana.
Mi-e teama ca intr-o zi nu o sa te mai pot cuprinde in brate, nu o sa te mai pot saruta, usor, ca o parere. Mi-e teama ca nu-ti voi mai vedea privirea ta taioasa, care ma sageta de fiecare data cand erai suparata. Mi-e teama ca te voi pierde. Si ca, o data cu tine, voi pierde ceea ce a fost mai frumos in mine. Ma voi pierde pe mine si nu va fi nimeni care sa ma caute. . . Dar poate ca, in viata urmatoare vom fi mai aproape. Poate ca drumurile noastre se vor intretaia si nu se vor mai desparti. . .
Ti-am povestit de drumul care pornea din mare si mergea catre infinit? La mare, in noptile de vara, cand mergeam singur pe faleza, la Costinesti, dupa 23. 00. Priveam Luna si ascultam valurile. Iar luna se oglindea in apa. Si din apa, de la tarm, pornea un drum de lumina catre linia orizontului. . . De multe ori m-am vazut plecand pe acel drum si cautandu-ma pe mine, cel pe care l-am asteptat o viata intreaga. Pe acel Laurentiu putin fericit, putin multumit, putin iubit. . . Si pe care, uneori, l-am regasit alaturi de tine. Si l-am pierdut atunci cand si tu l-ai pierdut. . .
Noapte buna, frumoasa mea prietena, si nu te supara pe mine.
Testament
Marti, 8 Feb 2000 22:30:50 +0200
Daca ai deschis plicul asta inseamna ca am lipsit mai mult de 5 zile fara sa iau legatura cu nimeni. Nu vreau sa va impacientati sau sa va nelinistiti. Mai ales ca, intr-un fel sau altul am incercat sa va obisnuiesc cu ideea asta. Pe toti. Incepand cu Mirela, apoi baietii mei si tu, Ioana. Tu ai fost singura care nu a incercat sa ma opreasca din drumul meu. Poate ca nici nu voi ajunge acolo unde trebuie. Dar este important pentru mine sa stiu ca am incercat. Da-le baietilor ultimele mele rugaminti din viata asta.
Pentru voi, cei ce-ati fost alaturi de mine. O las in grija voastra pe Mirela. Sa nu afle niciodata ca am murit. Cand imi veti cauta trupul, faceti-o fara sa stie ea. Pentru toti ceilalti, sa para ca am plecat departe, prin lume. Doar voi veti sti adevarul. Voi le veti spune tuturor ca voiam de mult sa plec undeva prin America sau prin Elvetia si sa strang bani. . . Daca nu-mi veti gasi trupul, sa-mi faceti un mormant in pamant sfintit, la Pestera. Este treaba voastra cum veti face lucrul asta. Iar la cap sa-mi puneti o cruce metalica cu simbolul gravat pe ea si numele de (aveti grija sa nu fie o). Si sa scrieti urmatorul epitaj: " Sa nu uitam nicicand ceea ce suntem. " Iar daca-mi veti gasi trupul, nimeni in afara voastra sa nu-l vada.
Mirela nu este puternica si s-ar putea sa innebuneasca. Intotdeauna ea s-a sprijinit pe mine. Acum, ca eu nu mai sunt, cine o va sprijini pe ea pana va creste Alin? Trimiteti-i bani, din cand in cand, ca si cum i-as fi trimis eu din afara. . .
Pe fiul meu, Alin, il las in grija voastra. Sa va ocupati de el, chiar daca Mirela nu va va lasa sa va apropiati de el. Ma va uri pentru ca am lasat-o singura si va incerca sa il tina pe Alin departe de voi. Dar ceea ce trebuie sa se intample se va intampla. Sa-i spuneti tot. Si sa incepeti de mic. Sa nu-l lasati sa creasca si sa-l starneasca impotriva a ceea ce am aparat o viata. La 18 ani sa-i dati simbolul de argint si sa-i spuneti adevarul despre mine. Asa cum il stiti voi si cum vi-l vor spune baietii veseli dupa plecarea mea, lucruri pe care nici voi nu le-ati stiut despre mine.
Ionut, tu invata-l sa-i respecte pe toti cei din jurul sau. Sa vorbeasca frumos cu femeile, sa le iubeasca, sa nu le faca rau niciodata.
Valentin, tu invata-l logica. Logica noastra si putin din logica imperiala. Si invata-l sa nu sufere din cauza femeilor.
Mustatza, tu invata-l sa legatura dintre arta martiala, filosofia orientala si preceptele crestine.
Lucian, tu invata-l sa invete mereu, sa-si dea seama ca intotdeauna mai e ceva de invatat.
Andrei, invata-l sa treaca peste durerea fizica si cea sufleteasca. Invata-l ca trebuie sa fie un luptator, dar nu-i arata nici o cale. Va veni vremea cand isi va alege el insusi calea sa.
Dan, din pacate, pe tine te rog sa stai departe de el. Pentru ca niciodata nu te-am putut ierta. Poate ca acum, cand sunt langa Tatal nostru, El ma va ajuta sa te iert ca mi-ai distrus viata si ce era mai frumos in mine. Tu ai grija de fiul tau si ajuta-l sa nu faca greselile tatalui sau.
Cand va fi de 10- 12 ani, trebuie sa inceapa antrenamentele fizice. Cautati-i o sala de aiki-do si, dupa primul an de antrenamente fizice, incepeti antrenamentul mental cu el. El va fi unul din cei ce vor veni dupa noi.
Aveti grija de Ana. Nici ea nu trebuie sa stie ca nu mai sunt. Si, daca vreodata va avea nevoie de voi, ajutati-o chiar si in cazul in care nu va solicita asta. Nu uitati ca este femeia care a primit primul meu semn. Ajutati-o ca si cum ar fi vorba de mine.
In ceea ce o priveste pe Ioana, femeia care m-a facut sa ma simt eu insumi si care mi-a dat voie sa o iubesc, ramaneti langa ea si ajutati-o in tot ceea ce isi doreste. Nu o lasati sa greseasca. Daca va gresi, indreptati gresala chiar si fara voia ei sau stirea ei. Ajutati-o sa nu se simta singura si sa nu-i para rau de trecut. Este mult prea sensibila si mi-e teama sa nu faca vreo prostie. A meritat mai mult decat i-am putut oferi eu, dar ajutati-o sa treaca peste pierderea mea. Lumea merge mai departe si ea stie lucrul asta. Va plange in sinea ei. Spuneti-i ca am iubit-o pana la sfarsit si ca o voi veghea si de aici, de unde sunt.
Pentru voi toti: va trebui sa puneti impreuna toate materialele stranse de-a lungul anilor. Si sa redactati o carte cu exercitii de pregatire energetica si o carte cu legende de aici si de dincolo. Si va mai trebui sa redactati si cartea la care voi incepe sa lucrez si care ii invata pe cei care vin dupa noi cum sa-si foloseasca forta interioara si forta cuvintelor pentru a-i stapani pe cei din jur, pentru a se face indisponibil, pentru a-i invata pe cei de langa el si a le arata drumul pe care, desi nu-l vad, este in fiecare. Nu am vorbit nici unuia dintre voi de cartea asta, dar ea exista si va fi de folos.
Poate ca plecarea mea va va ajuta sa intelegeti ca nici macar noi nu suntem vesnici pe Pamant. Si poate ca, in felul asta, va veti strange randurile...
Acum, imi iau la revedere de la voi toti si va spun ca Forta a fost, este si va fi mereu cu noi.
