Secretele
Femeilor

Asta este drama Emiliei Dumitrescu. Un Varsator de exceptie, cu niste ochi negri, mari si patrunzatori, care par sa-ti citeasca in adancul sufletului. Inaltimea de 172 cm si un par saten, ondulat, vine sa intregeasca chipul frumoasei femei. De cand se stie, Emilia a fost un om de exceptie, gata mereu sa-i ajute pe ceilalti, altruista si increzatoare. Acesta, dealtfel, este singurul defect al Emiliei si i-a adus numai necazuri.

 

“Nu stiu ce se intampla cu mine, dar niciodata nu am putut tine un barbat langa mine. Dupa cateva luni ma trezeam ca nu mai vine la intilnire sau ca imi transmite printr-o cunostinta comuna ca totul s-a terminat. Fara nici o explicatie”.

Poate ca barbatii fugeau de frumusetea fetei. La urma urmelor, o femeie frumoasa in casa este o bomba cu ceas, gata sa explodeze. Ori, cine isi doreste asa ceva? Mai bine o femeie draguta, dupa care barbatii sa nu fluiere pe strada sau sa-i adreseze cuvinte erotice, indecente.

La polul opus se situeaza sora Emiliei, Mariana, care a fost mereu oaia neagra a familiei. Cu toate astea, familia i-a acordat mereu o sansa, spunand ca totul e din cauza lipsurilor de care a suferit si a lipsei de perspective.

“Sora mea este o rockerita convinsa, purtand mereu niste blugi soiosi sau taiati si haine aruncate aiurea pe ea. Niciodata nu a ascultat de nimeni, facand numai ceea ce voia ea. Cum e mai mare cu patru ani decat mine, a fost o perioada in care voiam sa am curajul ei de a face tot ceea ce doresc. Cu timpul mi-am dat seama ca independeta ei era prost folosita si nu aducea nimic bun”.

Nascuta la granita dintre Sagetator si Capricorn, sora Emiliei a luat de la ambele zodii doar caracteristicile negative. Cu toate ca barbatii spuneau despre ea ca e mai curind urita, Mariana si-a scandalizat familia prin multimea aventurilor amoroase pe care le avea. Interesant era faptul ca majoritatea barbatilor erau bine situati material si cu un fizic mai mult decit placut, astfel ca nimeni nu putea intelege ce gasesc acei barbati la o femeie urata.

Iubire si tradare 

Oricum, nimic nu a oprit-o pe Emilia ca, in ziua in care Mariana i-a batut la usa si i-a cerut gazduire, sa nu o primeasca. Ea se mutase de curand impreuna cu un baiat serios, Dan. Faceau deja planuri de nunta, decisesera pe cine invita si pe cine nu, incercau sa reduca cheltuielile inutile. Asa ca, atunci cand Mariana s-a oferit sa-i ajute cu organizarea, nu li s-a parut chiar o idee de lepadat. Si nimeni nu a comentat cand Mariana o trimitea pe sora ei in cele mai indepartate locatii, pentru ca ea sa mearga undeva, mai aproape de casa. Si cum nu prea cunostea Bucurestiul, nimanui nu i s-a parut suspect ca-l ruga pe Dan sa o insoteasca.

 

Intr-o zi, Emilia plecase la intinirea cu patronul unui restaurant, sa stabileasca detaliile. Pe drum si-a dat seama ca uitase acasa actele si ca nu avea cum sa mai treaca pe la banca, mai tarziu. S-a intors din drum. Cand a intrat in casa, a auzit strigatele surorii sale. Speriata ca a patit ceva, s-a repezit in dormitor. A fost un gest pe care il regreta, asa cum regreta si faptul ca s-a intors din drum:

“Nu sunt o femeie superstitioasa, dar acum inteleg de ce se spune ca daca te intorci din drum iti merge rau toata ziua”. In dormitorul conjugal, Emilia si-a vazut sora in pat cu barbatul iubit, cu cel care peste doua saptamani urma sa-i devina sot. In prima clipa a crezut ca traieste un cosmar. Apoi a simtit nevoia de a deveni violenta, de a sparge, de a-i lovi pe cei care o tradasera. Dar educatia si-a spus cuvantul.

Cu o admirabila stapanire de sine, Emilia i-a dat afara pe cei doi. Definitiv. Si din apartament si din viata sa. Degeaba au incercat cei doi sa se justifice, sa isi motiveze purtarea. Toate cuvintele erau inutile si orice incercare ulterioara de impacare s-a lovit ca un zid de Emilia.

“Nu am putut accepta faptul ca cele doua persoane pe care le iubeam mai mult ca pe mine insumi, imi inselasera increderea. Au spus ei ca luasera ceva droguri si ca nu stiau ce fac, dar asta nu a facut decat sa imi intareasca vointa – nu voiam drogati linga mine”.

Si-a pierdut sora, si-a pierdut iubitul, si-a pierdut increderea in oameni. Dar si-a recistigat respectul de sine si e decisa sa nu se mai pripeasca, sa nu-si mai puna sufletul pe tava inaintea nimanui. Cu toate astea, ii este un dor nespus de sora sa. Stie ca sangele apa nu se face, dar mai stie si ca niciodata nu va mai avea incredere in ea. E prinsa intre iubire si tradare. Intre doua lumi, fara sa apartina nici uneia cu adevarat. Spera doar ca, intr-o zi, un miracol se va intampla si va gasi puterea de a iubi din nou si de a ierta. Dar doar pe cei care merita.