Cele mai frecvente probleme in cuplu apar din cauza lipsei de comunicare. Cei doi parteneri uita sa mai comunice: au impresia ca si-au spus tot ce era de spus, ca celalalt nu l-ar intelege. Ba mai mult, fiecare stie cum ar reactiona partenerul sau la anumite vorbe si atunci “la ce bun sa-i mai spun?!”.
Lucrurile nu stau chiar asa. Trebuie sa invatati sa comunicati, sa spuneti lucrurilor pe nume, sa nu lasati vorbele la voia intamplarii, sa nu-l lasati pe cel de langa voi sa traga diverse concluzii, de cele mai multe ori pripite. Luati-va inima in dinti si faceti primul pas. Pentru ca e foarte posibil ca relatia voastra sa merite sa fie salvata.
1. Incearca sa constientizezi, mai intai, de ce anume nu mai comunici cu partenerul tau.
a. Iti este teama ca va reactiona violent sau gresit? In acest caz inseamna ca relatia voastra nu merita salvata.
b. Crezi ca este mai bine sa nu stie anumite lucruri, gandindu-te la faptul ca putina sare si putin piper in viata ta te ajuta? In cazul acesta vezi de ce lipsesc condimentele din viata ta si incearca sa le gasesti langa tine, la partenerul tau, nu la un strain. Pentru ca, indiferent ce crezi tu, roata vietii se intoarce si tot ce ai facut gresit vei plati mai tarziu.
c. Crezi ca daca ii spui anumite lucruri le spune mai departe prietenilor sai si colegilor sai si nu vrei sa devii subiect de barfa al acestora? Atunci incearca sa il educi in asa fel incat sa invete sa pastreze un secret.
d. Esti sigura ca daca ii spui relatia voastra se va sfarsi si tu il iubesti? Daca l-ai iubi cu adevarat nu te-ai lasa purtata de val in preajma unui alt barbat. Deci…
Daca iti este teama sa comunici, gandeste-te ca tacerea ta nu va rezolva situatia – cel mult va amana deznodamantul acesteia pe mai tarziu. Orice ai pe suflet ar trebui sa poata fi spus persoanei care iti este alaturi. Cel putin asa ar fi normal. Trebuie sa fii cinstita si cu tine si cu el, atunci cand simti ca ceva nu este in ordine.
Ca sa nu mai spun ca nu te poti astepta ca partenerul tau sa ghiceasca ceea ce ce e in mintea ta! Indiferent de cat timp va cunoasteti, s-ar putea sa nu vada, sa nu reactioneze la fiecare dintre starile tale sau sa nu inteleaga ca te preocupa ceva! Oricum, chiar daca el nu iti ghiceste gandurile, nu inseamna ca nu te iubeste! Inseamna doar ca este fiinta umana si nu un medium!
Apoi, gandeste-te si daca modul in care comunici tu este cel potrivit. Ce spui si mai ales, cum spui? Daca ii povestesti toate banalitatile de peste zi, asta nu e comunicare. Vei ajunge sa urasca momentul in care va vedeti, pentru ca va sti ca tu ii pierzi timpul cu tot felul de banalitati. Plus ca, nu uita: comunicarea inseamna dialog, nu monolog, iar dialogul presupune doua persoane care vorbesc si se si asculta una pe cealalta alternativ.
Sa sti sa asculti este o adevarata arta. Nu este vorba de un cliseu. Atunci cand nu asculti, nu mai poate fi vorba de comunicare. Trebuie sa stii sa asculti ce iti spune partenerul tau si sa reactionezi in consecinta, sa iei in calcul parerea lui. Cum faci asta? Nu este vorba doar de a-l lasa sa spuna ce are de spus, ci si de a intelege ceea ce iti transmite. Pune-i intrebari referitoare la ceea ce iti comunica si arata-i astfel ca te intereseaza ce are de spus. In plus, este foarte important sa il privesti in ochi, intens. Daca privesti in gol, o sa realizeze ca nu-ti pasa de ce iti spune el si ca te gandesti la altceva. Daca privesti in jos sau in sus, o sa realizeze ca il asculti pentru ca esti prea timida ca sa ii spui ca nu-ti pasa de el.
Daca tu nu il asculti, mai devreme sau mai tarziu nici el nu te va mai asculta pe tine. Ca urmare, indiferent cat de mult sau de putin vorbiti fiecare, monologurile nu vor reprezenta niciodata comunicare. Daca asta e o realitate constanta a vietii voastre, atunci poate ar trebui sa te intrebi de ce mai sunteti impreuna...
Uneori, tacerea se instaleaza tocmai pentru a evita certurile nesfarsite, dar totusi aceasta nu este o solutie. Daca parerile voastre sunt complet opuse, incearca sa renunti la abordarea initiala si sa folosesti o alta. Fii calma, pastreaza o tonalitate joasa in voce, nu incerca sa-l acoperi pe el, pentru ca ar fi o gresala imensa: chiar daca ai avea dreptate, nu va recunoaste asta. Barbatul se considera intotdeauna superior femeii. Oricum nu spune nici un lucru rautacios, iar daca simti ca te enervezi incearca sa respiri regulat.
Primul pas in comunicare
Este o lista cu tot ceea ce nu-ti place la el. Iar lui cere-I o lista cu tot ce nu-I place la tine. In felul acesta aveti un punct de pornire in comunicare. Daca te deranjeaza de exemplu faptul ca vine tarziu de la serviciu, solutia nu este sa i-o reprosezi pe un ton iritat si refolmuleaza, spune-I ca l-ai asteptat, ca ti-ai dorit sa faci cu el ceva sau altceva, ca ai fi vrut sa va uitati impreuna la un film etc. Oricum, evita sa folosesti “eu” sau “tu”. Foloseste “noi”, pentru a-I intari si lui ideea ca sunteti un cuplu, nu doua persoane diferite ci doua jumatati ale aceluiasi intreg.
Un detaliu pe care multe nu-l iau in considerare este faptul ca nu trebuie sa discuti lucruri importante atunci cand esti grabita sau suparata. E greu sa formulezi lucrurile asa cum trebuie cand nu ai timp suficient la dispozitie - sau destula obiectivitate! Amana pe alta data asemenea discutii. Este cel mai intelept lucru pe care-l poti face. Vei constata ca, dupa cateva ore sau cateva zile, lucrurile nu mai par atat de grave.
Cand vorbesti, nu face referire decat la tine insati; vorbeste doar in numele tau, nu si al partenerului si nici macar al relatiei voastre, ca sa spunem asa. Voi stati de vorba pentru a va limpezi gandurile, a va clarifica sentimentele si a ajunge la un punct de vedere convenabil amandurora. Ei bine, acest lucru nu se poate realiza decat daca fiecare isi precizeaza clar pozitia si nu incearca sa se puna in pielea celuilalt.
Nu-ti intrerupe partenerul, chiar daca ti se pare ca in mod evident nu are dreptate. Este punctul lui de vedere si, asa cum el te-a ascultat, ai datoria sa faci acelasi lucru. Ar fi util sa-i urmaresti limbajul nonverbal, adica pozitia corpului si gesturile, din care-ai putea trage concluzii interesante si importante.
Este foarte posibil ca, in decursul acestui dialog, sa faceti referiri la trecut - evident, cu tenta de nostalgie, de "Cum eram noi candva...". Evident, am spus? Ei bine, nu! Inceputurile unei relatii sunt, neindoielnic, frumoase, dar nu ar trebui sa constituie un reper. Si cu atat mai putin in cadrul acestei discutii, prin care incercati sa va lamuriti ce s-a intamplat si unde sunteti "voi doi", de fapt.
In principiu, nu incercati nici unul sa reeditati trecutul. Nu v-ar face nici un serviciu, ba dimpotriva. Odinioara obisnuia sa-ti trimita zece mesaje pe zi pentru a-ti aminti cat de mult te iubeste? Foarte dragut din partea lui la vremea aceea. Aminteste-ti de asta, induioseaza-te, daca vrei tachineaza-l - dar nu-i pretinde sa faca si acum acelasi lucru, ca sa fiti "ca la inceput". Traitul in trecut n-a facut niciodata bine, nimanui.
Distanta ucide relatiile
Adesea, o problema de comunicare intervine in cazul distantei. Cand nu esti langa partenerul tau timp indelungat, se instaleaza dificultate in comunicare. Chiar daca va “auziti” la telefon sau pe mess sau mail, nu e acelasi lucru cu a sta unul langa celalalt. Si chiar daca aveti impresia ca puteti comunica, partenerul uita sa fie fidel, nu pentru ca nu v-ar iubi ci pentru ca isi doreste sa faca si sex, macar din cand in cand, nu doar sa vorbeasca despre sex!
