Schite cu lumina. Tuse de lumina.

Schite cu lumina. Tuse de lumina.

Incorporarea razelor de soare in arhitectura interioara poate fi eficienta energetic si plăcuta estetic, dar controlul calitatii luminii este crucial pentru păstrarea materialelor si prevenirea reflexiilor si a strălucirilor dăunătoare.

Dintotdeauna cantitatea, calitatea si culoarea luminii naturale atribuite unui spatiu a jucat un rol hotărâtor in transformarea acestuia dintr-un simplu interior intr-un spatiu remarcabil arhitectural.

Odata cu promovarea iluminatului artificial si a surselor variate de lumina, unii arhitecti sa renunte la abordarea luminii naturale ca resursa, recentele promovari ale microelectronicii, a inaltelor tehnologii de realizare a suprafetelor si texturilor sticlei, etc. au indemnat la noi explorari in exploatarea luminii solare ca strategie de gandire a spatiului si obiectului arhitectural.

Daca nu este bine controlata, lumina poate creea tot atatea probleme cat beneficii spatiului interior. De exemplu, in lumea de astazi a celor ce muncesc la calculator, ferestrele sau luminatoarele pot cauza straluciri directe si reflectate pe ecranele calculatoarelor. Lumina provenind de la ferestre neprotejate, suplimentata de surse de lumina artificiala, poate deteriora lucrari de arta, mobilier si obiecte de zi cu zi din locuinte si birouri.

Lumina prost controlata s-ar putea sa nu asigure conditii vizuale optime perceperii spatiului sau obiectelor din spatiu. Fiecare situatie este diferita si este conditionata de locatie, sit, climat, anotimp si moment al zilei. Atenuarea unei luminari defectuase este astazi posibila datorita tehnologiilor moderne de realizare a sistemelor de acoperire, redirectionare si filtrare, care iau in considerare insasi natura luminii naturale.

Limbajul luminii : definirea termenilor de baza

Lumina naturala..Se crede ca lumina este alba, dar de fapt ea este un amestec de unde electomagnetice cu lungimi de unda diferite. Un segment al acestei radiatii electromagnetice in forma de unde vizibile este reflectata de obiectele din mediul inconjurator si este interpretat de creier ca fiind ceea ce numim noi lumina. Intensitatea acestei energii este denumita stralucire, iar combinatia de lungimi de unda reflectate de obiecte sunt denumite culori. Lumina soarelui este compusa din toate culorile spectrului : rosu, portocaliu, galben, verde, albastru si violet.

Lumina artificiala este de asemeni radiatie electromagnetica dar este creeata prin trecera unui curent electric printr-un filament intr-un balon de sticla vidat (becul) sau prin incarcarea electrica a unui gaz sau a unei strat de fosfor intr-un tub de sticla.

Dar surse de lumina diferite – naturala, fluorescenta sau incandescenta – produc combinatii de lungimi de unda (culori ale spectrului) in proportii diferite. De exemplu in timp ce lumina zilei are mult albastru in proportia cu rosu, lumina incandescenta are foarte putin albastru in proportie cu rosul si de aceea o sursa incandescenta emite o lumina mai galbena, iar lumina zilei are nuante albastrui.

Temperatura culorii

Culorii luminii i se atribuie termenul de temperatura a luminii (masurata in grade Kelvin) si care se refera, pe scurt, la proportia dintre albastru si rosu in spectrul luminos emis de o sursa sau la cat de calda sau rece este lumina. Temperatura culorii luminii solare variaza intre 5.000 si 10.000 grade Kelvin, in timp ce culoarea temperaturii unei lumini de filament tungsten masoara aproape 2.700 grade Kelvin.

Aceste valori va vor indruma in alegerea si ajustarea temperaturii culorii provenite de la diferite surse (corpuri de iluminat ,monitoare de calculator si televizoare), astfel incat contrastul cu lumina zilei sa fie minim.

Surplusul de lumina: pro si contra

Lumina vizibila este numai un mic segment al spectrului electromagnetic. Sursele de lumina emit, de asemeni, o cantitate considerabila de energie infraroşie (căldura), iar altele eliberează radiaţii ultraviolete (UV). Toata lumina vizibila, inclusiv lumina electrica, poate distruge materialele. Din cauza intensitatii sale reduse in comparatie cu lumina naturala si a distributiei spectrale, lumina electrica produce mai putine alteratii componentelor materialelor.

Lumina zilei este caracterizata de o componenta majora de radiatii ultraviolete. Radiatiile cu lungime de unda lunga (cum ar fi infrarosiile) sunt mai putin daunatoare, dar la fel de active.

In zona de unde ultrascurte din componenta luminii (unde se gasesc si ultravioletele) lumina este in mod special activa in procese de distrugere a culorilor si calitatii unor materiale cum ar fi tesaturile textile, hartia, pielea si lemnul. Dar, pe de-o parte, calitatiile ultravioletelor sunt folosite cu succes in spitale la distrugerea bacteriilor si a microbilor, in procesul de sterilizare.

Acesta nu inseamna ca, in muzee, locuinte sau in birouri lumina naturala sa lipseasca cu desavarsire. Blocarea surselor de lumina naturala intr-un spaţiu pot creea probleme de natura psihologica ocupanţilor acestuia. Legătura vizuala cu exteriorul este cruciala in instalarea senzaţiei de confort si poate juca un rol important in regenerarea psihologica si emoţionala a locuitorilor unui spaţiu. De exemplu, s-a constatat ca in spitale, recuperarea pacientilor este mai rapida in camere cu lumina in culori calde si in cantitate suficienta. pe de alta parte, un hol intunecos intre doua camere scaldate de lumina naturala poate fi periculos pentru ca ochiul are o capacitate redusa de adaptare la contrastele de lumina si culoare.

Exista diferite tehnici de control al intensitatii luminoase cum ar fi: transperantele si jaluzelele, foliile absorbante de radiatii de o anumita lungime de unda, obloanele si parasolarele, care se refera in general la controlul luminii oblice provenind de la soare.

Controlul luminii oblice. Ferestrele.

Cantitate de lumina care intra intr-o incapere depinde de dimensiunile ferestrelor, de tipul vitrarii si de elementele de blocare a luminii folosite. De asemeni mai depinde si de perioada zilei, anotimpul, pozitia geografica si daca ziua este noroasa sau insorita.

Cea mai simpla obtiune sunt foliile protectoare, jaluzelele si obloanele. Foliile protectoare micsoreaza cantitatea de lumina care trece prin sticla, asigurand in acelasi timp si o intimizare a spatiului deoarece sunt opace din exterior si transparent colorate din interior. Marele avantaj pe care il prezinta foliile protectoare consta si in blocarea unei cantitati de ultraviolete, dar nu atenueaza umbrele discordante produse de razele directe ale soarelui.

Obloanele si jaluzelele reusesc sa controleze lumina si sa asigure intimitatea camerelor si in functie de tipul lor (verticale sau orizontale), de materialele din care sunt facute (lemn, aluminiu, panza sau plastic). Astfel, ele pot fi ajustate in timpul zilei in functie de cantitatea de lumina si de incidenta razelor de soare la intrarea in camera. Dezavantajul consta in faptul ca atunci cand nu se vor a fi total opace, lumina intra in benzi de soare puternic si umbra, a caror contrast nu este nici placut, nici sanatos.

Cele mai noi studii in acest domeniu au realizat un sistem de jaluzele cu celule hexagonale dispuse orizontal si care au avantajul ca reflecta lumina in cantitati mai mici dar in mai multe directii, in acelasi timp reusind sa blocheze patrunderea a pana la 98% din radiatiile ultraviolete, ceeace inseamna o reducere de pana la 80% a stricaciunilor provocate de lumina asupra materialelor organice sensibile cum ar fi lemnul.

Cum protejam de lumina obiectele fotosensibile

Fiecare dintre noi se inconjoara de obiecte pretioase mai noi sau mai vechi. Expunerea acestora intr-un spatiu luminat natural de ferestre si implicit de lumina naturala oblica, trebiue sa tina seama de incidenta si cantitatea de lumina care cade pe obiecte astfel incat, in timp stricaciunile provocate de aceasta sa fie minime.

Recomandarile noastre cu privire la amplasarea obiectelor in raport cu lumina directa sunt urmatoarele:

Mai intai asigurati-va ca exista un obstacol partial intre obiect si razele de soare ( parasolare, jaluzele, etc.). controland lumina ambientala in spatiile adiacente obiectului, ne asiguram ca acesta nu se va afla intr-o pozitie de contrast luminos cu mediul inconjurator.

Mai bine amplasati obiectul in spatiul dintre o pereche de ferestre, decat in fata lor. Vafi protejat de lumina directa a soarelui iar perceperea lui se va face mai usor;

Controlati cantitatea cumulativa de lumina care cade pe obiect in timp, adica nu folositi simultan lumina naturala si artificiala directa.

Ps: folositi din el cat este nevoie. Recomand sa se renunte la partea tehnica a articolului, chiar daca am muncit de am spart la el.

Arhitect Catalina Bozero

Contact: