Poezie pentru dragostea mea
Vineri, 29 Sep 2000 20:52:46 +0200
Cand cei la care am tinut
Raman doar amintire
Iar Timpul in tacerea lui
Suspina cu mahnire,
Tu ai ramas ca sa imi fii
Icoana printre stele
Nefericirea-mi o-ntelegi,
Alini a mea durere.
Poate ca si tu vei pleca,
Usor, ca o parere
Si-n urma-ti nu te vei uita
Ca-n urma, e durere.
Atunci e vremea sa ma duc
Si o sa plec departe,
Unde mi-e dat s-ajung…
Cand te-am vazut la Marina. . .
Duminica, 1 Oct 2000 01:33:29 +0200
Cand te-am vazut la Marina. . . Ti-am spus, ma apropiam de bloc si simteam cu ma ia tremurul. tremuram de emotie. De emotie nu ca ma duceam la Marina. Pentru mine era ca si cum veneam la tine acasa. Recunosc, m-am gandit ca pe Marina abia am cunoscut-o si m-a invitat la ea acasa, iar pe tine te cunosc de 2 ani si. . . Dar asta nu mai conta. . . Am tremurat cred ca o jumatate de ora cel putin chiar si la Marina in camera. Totul mi se parea atat de ciudat. Eram intr-o camera cu prietena ta, singuri, ascultam muzica romantica si ii povesteam viata mea. Sub noi, era casa in care locuia fata pe care o iubeam, erau parintii ei, era pisica ei poate ca era si ea. Atunci, nu e de la sine inteles ca tremuram? Ca eram emotionat?
Stii cum tresaream de fiecare data cand se auzea o usa? Credeam ca este usa de la intrare si asteptam sa te vad venind. Apoi, dupa ce ai venit, mi-am dat seama ca intre noi doi este o prapastie adanca. O prapastie pe care tu o pusesesi intre noi. Te iubeam si nu avem voie sa ti-o spun. te doream si nu aveam voie sa o arat. Voiam sa te privesc, sa te tin de mana, dar era de-ajuns sa ma gandesc ca tu nu ma doresti, ca tu nu mi-ai spus ca nu vrei sa faci parte din visele mele, ca eu visez prea mult. . . Voiam sa-ti vorbesc, dar vorbele mi se opreau in gat. Si cand te-ai bagat in pat, sub plapuma, voiam sa fiu langa tine, sa te tin in brate si sa-ti lasi capul pe umarul meu, fara sa mai stai incordata, asa cum obisnuiai inainte. . . Voiam multe, dar nu puteam sa fac nimic. Nu puteam nici macar sa te privesc in ochi, de teama ca privirea mea te va face sa te departezi si mai mult. Asteptam sa vina Marina. O asteptam ca pe propria mea salvare (ce-am ajuns Ioana, sa-mi fie teama sa stau cu tine in aceeasi camera). . .
Chiar daca voi zambi in continuare, nu stiu cand imi voi reveni cu-adevarat dupa ranile pe care mi le-ai facut. Dar nu te pot acuza pe tine pentru ca nu simti nimic pentru mine, pentru ca nu ma doresti si nu vrei sa fac parte din viata ta. Mi-e greu insa sa vad cat de departe am ajuns unul fata de celalalt. Iar daca tu nu simti lucrul asta, eu il stiu, pentru ca imi este greu sa mai fiu eu insumi. Ai fost singura fata de care m-am straduit sa fiu eu, asa cum imi doream. Asta doar pana cand fata mi-a spus, dupa mai bine de 2 ani, ca nu-i face placere sa fie cu mine, ca nu ma doreste si ca nu-si doreste sa facem dragoste. Ba chiar ca i-a parut rau mereu dupa ce a facut dragoste cu mine. Poate ca, o data, voi reusi sa-ti cuceresc dragostea si pe tine. Te iubesc mult, micuta mea domnita. Si-n fiecare zi mi-e dor de tine.
Poem de dragoste
Luni, 02 Oct 2000 05:44:23 GMT
Daca gandurile mele ar alcatui un poem de dragoste, atunci fiecare clipa petrecuta impreuna ar fi o poezie nesfarsita. Ar fi poezia dragostei mele.
Daca visele mele ar prinde contur, ai putea sa-mi vezi iubirea, asa cum este ea, adevarata, puternica, intensa.
Daca vorbele mele ar putea ajunge mereu la tine in orice clipa, ti-as sopti mereu ca te iubesc, pana in clipa in care, cuvintele mele vor prinde contur, vor iesi din ceata cu care le-ai inconjurat si vor construi o viata pentru noi doi.
Daca dorintele mele ar fi ca vantul, parul sa ti-l ravaseasca, piele sa ti-o atinga, buzele sa ti le sarute, atunci dorintele mi-ar fi cel mai bun prieten.
Daca Soarele mi-ar da vesti despre tine, el care te vede zilnic, i-as aduce prinos de multumire si-n fiecare dimineata as iesi, undeva pe un camp, sa-l intampin si sa-l aud vorbindu-mi despre tine.
Daca in orice dragoste e un strop de nebunie, atunci imi doresc sa fiu nebunul care traieste o viata-ntreaga povestea iubirii lui.
