Pastele Blajinilor
O alta sarbatoare venita de dinaintea crestinismului este Pastele Blajinilor sau, cum i se mai spune, Pastele Mortilor. Despre Blajini, povesti adevaratele povestesc ca ar fi un popor misterios care traieste intr-o alta lume. Localizarea teritoriului unde traiesc Blajinii este “la varsarea Apei Sambetei in Sorbul Pamantului”. Blajinii, cunoscuti si sub denumirea de <rohmani> sau <rocmani> nu locuiesc in case ci la umbrele pomilor. Dupa aceasta identificare ne dam seama ca avem de-a face cu niste existente pur spirituale. Radacina lor ancestrala este primul om, Adam, prin fiul acestuia, Sift.
Sarbatorii i se mai spune si Pastele Mortilor intrucat pe durata sa sunt sarbatoriti strabunii familiilor. Se depun ofrande pe mormante, se impart pomeni, se pun mese ritualice in cimitire sau in plin camp, la iarba verde. Din punct de vedere calendaristic sarbatoarea se regaseste la o distanta de 7 zile de Pastele normal. Cei care beau vin rosu trebuie sa verse cate o picatura si in cinstea unor stramosi de-ai sai. Astfel, credinciosii petrec sarbatoarea alaturi de inaintasii lor care profita de deschiderea portilor dintre cele doua lumi si vin sa-si viziteze urmasii.
Despre Blajini se spune ca stapanesc fortele vazduhului dar ca, din cauza rautatii si invidiei oamenilor, legaturile directe au fost rupte. Singurii care mai fac legatura dintre oameni si Blajini sunt solomonarii, niste initiati care pot controla vremea, poruncand furtunilor, indeosebi. Fiind initiati in tainele vazduhului, solomonarii pot porni furtunile doar batand toaca, pot da drumul grandinei si ploii, le pot opri atunci cand vor, pot face sa inghete apele in timpul verii. Potrivit traditiei romanesti, solomonarii ar trai in zone pustii, in special in preajma muntilor, traind ca niste pustnici. Uneltele lor magice sunt o toporisca din fier, un frau facut din coaja de mesteacan si cartea lor de vraji prin care stapanesc fortele nevazute din vazduh. In vremuri grele pentru popor, ei coboara din inaltul muntilor si strabat satele, cersind de mancare, pentru a verifica bunatatea oamenilor in vremuri de restriste. Daca nu primesc de pomana se folosesc de vraji pentru a chema grandina si furtuna asupra culturilor localitateaui respectiv, lasandu-i pe oameni saraci lipiti.
Autor: Alina
Alte articole care te-ar putea interesa:
