Libertatea a murit, traiasca libertatea!
Intotdeauna am considerat ca libertatea inseamna sa poti face orice si oricand. Nu voi enunta acum ce inseamna orice si oricand in conceptia generatiei mele, pentru ca eu iau lucrurile ad literam. Daca nu pot face ceva, daca altcineva ma impiedica sa fac acel lucru, inseamna ca nu sunt liber. Dar ma intreb daca stiu ce inseamna cu adevarat libertatea.
L-am intrebat de curand pe tatal meu cum adica, inainte de 1989, ei nu erau liberi? Si daca nu erau liberi, de ce nu faceau ceva ca sa fie? M-a privit si mi-a spus ca libertatea nu este doar un concept de exterior, ci si o stare interna. Ca poti sa fii liber in plina dictatura, daca reusesti sa-ti pastrezi libera gandirea. Acolo incepe libertatea, in mintea fiecaruia dintre noi. Daca inlauntrul tau nu esti liber, atunci nici o democratie nu te poate ajuta. Apoi mi-a povestit despre viata de dinainte de `89. Romanii o duceau destul de greu. Ceausescu hotarase sa plateasca toate datoriile tarii. Ca Romania sa fie libera si sa nu mai depinda de imprumuturile financiare primite de la alte tari. Dar incercand sa elibereze o tara, Ceausescu a subjugat o natiune. Iar natiunea nu l-a iertat: atunci cand ar fi putut face ceva pentru salvarea lui, natiunea l-a parasit... In dorinta lui de a face din Romania o tara puternica si libera, Ceausescu a reusit sa-i faca pe romani sa-l urasca.
Oamenii se intalneau pe la diverse cozi, asteptand sa cumpere cate ceva. Uneori se asezau la coada fara sa fie siguri daca in ziua respectiva vor cumpara ceva de mancare pentru acasa. Om langa om isi punea sacosa jos si astepta sa vina masina cu pui sau carne. Iar cand aceasta sosea, fiecare om asezat la coada avea dreptul la o cantitate limitata. Dupa ce cumparau si ieseau de la coada, cu puiul in mana, romanii se bucurau de 2 ori: pentru ca aveau ce sa manance si pentru ca invinsesera din nou sistemul.
In timpul evenimentelor din decembrie romanii au rostit, dupa zeci de ani, fara teama, cuvantul “libertate”. Arestarea si executarea presedintelui Ceausescu au fost considerate ca inceputul libertatii noastre. Cel putin un an romanii s-au exprimat liber, iar libertatea asta a lor lua diverse forme: asocieri politice, grupuri apolitice. Cum “dictatorul” platise toate datoriile, noii conducatori au gasit credit nelimitat in afara tarii. Ca sa se indatoreze, fireste. De fapt, ca sa se imbogateasca si ca sa indatoreze poporul care indraznise sa spere ca va fi liber. Pentru ca doar indatorand un popor reusesti sa-l conduci mai usor. Cei care nu stiu ce vor manca maine, cei care nu stiu cu ce bani sa-si plateasca ratele la casa, intretinerea, mancarea, etc, toti acesti nevoiasi sunt mai usor de condus. Pentru ca nu au timp sa se gandeasca la ce se intampla pe scena politica a tarii. Pe ei nu-i mai intereseaza decat cum sa traiasca de pe o zi pe alta. Cu atat mai bine daca vreunul dintre politicieni face pomana electorala cu mici si bere. Eventual si cu un foc de artificii care acolo, pe cer, se desfac libere in cercuri de foc, cazand intr-o cascada multicolora.
Anii de dupa 1989 au reusit sa distruga tot ceea ce comunismul nu a vrut sa distruga. Cu pasi repezi ne indreptam catre propria noastra extinctie, catre propria noastra disparitie ca popor si natiune. Limba romana a fost si este macelarita, cu acordul celor de sus. Cuvinte noi, imprumutate din diverse limbi vin sa inlocuiasca pe cele traditionale. Oamenii au impresia ca rostind vorbe invata si transmit mai departe o limba. Sunt cei 80% dintre cei pe care Silviu Brucan ii numea, starnind discutii, STUPID PEOPLE. Pentru ca rauvoitorii au tradus stupid people ca popor stupid, popor prost, cand in realitate el trebuia tradus ca popor sarac cu duhul, nestiutor, increzator in cei de sus, care nu merita increderea... Ca sa iei libertatea unui popor, trebuie sa il lovesti in 3 locuri:
-sa-i distrugi limba;
-sa-i distrugi credinta;
-sa-i falsifici istoria.
Istoria noastra? Cui ii trebuie istoria veche?! Noi avem istorie sub ochii nostri. O femeie in devenire, care reuseste sa faca totul mai repede ca oricine, care are succesuri dupa succesuri si zambeste in coltul gurii de fiecare data cand da vreun interviu. O membra de partid marcanta si care, datorita inteligentei sale extraordinare, a fost promovata si sprijinita in detrimentul membrilor mai vechi si mai inteligenti. O viitoare europarlamentara care candideaza ca independenta dar care, dupa cum singura spunea intr-un interviu, dupa alegeri se va intoarce la partid. Elena Basescu, ea este cea care face astazi istoria in cluburi si cafenele, demna odrasla a unui presedinte demn.
Stefan cel Mare? Da, parca am auzit ceva de el. Un fustangiu. Vlad Tepes? Un psihopat. Mihai Viteazul? Un lunatec. Tudor Vladimirescu? Un liceu din cartierul Militari, parca.
Elena Basescu? O vointa de fier deosebita. Elena Udrea? Blonda cea mai tare. Adriana Saftoiu? Super inteligenta. Daca istoria si libertatea sunt de gen feminin, atunci sa dam femeilor ce este al femeilor.
Inainte de `89 doar descurcaretii gaseau carne, desi toata lumea avea bani. Acum carnea putrezeste in supermarketuri, pentru ca banii sunt putini. Inainte existau 2 ore de emisie TV, din care ¾ despre vizitele tovarasului Nicolae Ceausescu. Asa ca trebuia sa pui mana si sa citesti o carte, ca sa treaca timpul mai usor. Acum femeile cu greu mai pot fi smulse din fata telenovelelor. Pentru ca daca se termina una pe un canal, incepe alta pe alt canal si asa mai departe. Ce invata din telenovele? Este o intrebare la care nici ele n-ar sti sa raspunda. In timpul dictaturii, daca ti se intampla ceva, te puteai plange fie celor de la Militie, fie celor de la partid.
Acum, pentru ca este libertate, infractorul beneficiaza de protectie in detrimentul victimei. Legile sunt facute in asa fel incat, daca eu gasesc in casa mea un hot, nu am voie sa-i fac nimic, pentru ca altfel mi se intocmeste dosar penal pentru tentativa de omor. Nu am voie nici macar sa-l imobilizez pana vine politia, pentru ca risc un alt dosar penal pentru sechestrare de persoana. Nu am voie sa-l ating cu nimic, pentru ca hotii, in tara asta, se bucura de libertate. Si cei de sus si cei de jos.
Inainte de 1989, ca sa iti iei o Dacie, trebuia sa te inscrii si sa astepti cativa ani ca sa vina masina. Iar cand venea, circulai cu ea doar in week-endurile cu numar par sau impar – in functie de numarul de la masina ta. Acum cu 300 de euro iti poti cumpara carnetul de sofer si poti urca la volanul masinii. Iar daca vreun amarat vrea sa treaca pe trecerea de pietoni cand tu ai mai mult de 100 km pe ora, o face pe riscul lui. In fond este o tara libera.
Inainte de 1989, daca trimiteai o scrisoare, ajungea dupa nu stiu cate saptamani la destinatie, dupa ce trecea de cenzura. Acum poti trimite instantaneu un mail la mii de kilometri distanta. Si te simti liber ca poti face asta, uitand ca incet, devii sclavul tehnologiei informationale. Vrei sa gasesti ceva? Nici o problema: Google te ajuta cat ai clipi si imediat ce dai cautare dupa cuvintele cheie iti afiseaza tot ce vrei si mai ales ce nu vrei. Dar fara Internet ce te-ai face? Cum ai mai vorbi pe mess cu tovarasii tai, de la distanta? Nu ai mai putea face asta si atunci ar trebui sa faci ceva util in loc sa stai ore in sir la calculator, tastand in nestire, scriind cuvinte goale care iti dau impresia ca esti liber si puternic.
Inainte de 1989, cei care aveau telefon fix acasa erau niste norocosi. La ora actuala oricine isi permite un telefon mobil si o cartela. Sunt ascultate telefoanele? Ei si ce? Cu ce-mi afecteaza mie libertatea faptul ca un individ ma asculta ce vorbesc eu cu “pretenarii” mei? Sa fim seriosi. Aaa, daca n-am avea telefoane mobile sa vorbim si sa trimitem sms-uri, am fi obligati sa ne vedem in parc sau sa mergem la vreo piesa de teatru. Ori cine mai merge astazi la teatru? Parintii nostri si parintii parintilor lor, poate. De fapt si daca am merge, nu cred ca am intelege mare lucru. Afara doar daca nu ar fi vorba despre Pokemon.
Asa ca decembrie 1989 nu a fost primul pas spre libertate ci primul pas spre distrugerea conceptului de libertate. Ne indreptam catre o era a anarhiei, in care divide et impera este cuvantul de ordine, in care fiecare isi face propria sa lege, la adapostul faradelegii protejate de actele normative in vigoare.
Da, libertatea a murit, asa ca, TRAIASCA LIBERTATEA. Libertatea de a nu mai invata nici macar strictul necesar; libertatea de a nu mai citi o carte – cata vreme televizorul functioneaza, cui ii trebuie carte; libertatea de a fi dezinformati de toata lumea; libertatea de a nu ne cunoaste istoria si domnitorii; libertatea de a vota, ca fraierii, pe cei care ne fura continuu si care nu fac nimic pentru noi; libertatea de a uita sensul adevarat al cuvantului LIBERTATE. De fapt, Libertatea este un ziar...
Autor: Mihai, cl. VIII
