La multi ani, Edi
Mesajul lui de “La multi ani” din dimineata de 22 noiembrie m-a impresionat placut. Mai ales ca nu era in tara – era intr-o deplasare in Thailanda. M-a impresionat faptul ca un prieten si-a adus aminte de mine intr-o zi ca oricare alta, intr-o sambata in care fiecare se gandeste mai mult la ce are de facut sau la cum sa rezolve mai repede anumite probleme.
Intotdeauna de ziua mea primesc felicitari de la familie si de la 2 prieteni foarte buni: Alex si Costin. Singurii prieteni care mi-au ramas acum, la 37 de ani si pe care ii vad destul de rar: fiecare are viata lui si incearca sa si-o faca mai placuta si mai usoara.
Anul asta am primit un mesaj in plus. De la Edi. El este cel de al 3 lea prieten al meu si unul dintre oamenii care m-au ajutat cel mai mult in ultimii ani. Atunci cand unii prieteni imi intorceau spatele, cand altii ridicau din umeri si spuneau sincer: “nu am cum sa te ajut”, Edi m-a ajutat. Si probabil ca toata lumea stie cat de mult conteaza o mana intinsa atunci cand simti ca pamantul iti fuge de sub picioare. Edi mi-a intins mana asta si niciodata nu a cerut ceva de la mine.
Cand am primit mesajul lui mi-am dat seama ca eu uitasem in ce zi este nascut. Stiam ca ori a trecut de putina vreme ziua lui ori urmeaza sa fie putin dupa ziua mea. Dar oricat m-am straduit sa-mi amintesc ziua exacta, nu am reusit. Si atunci nu am vrut sa intru pe Internet si sa caut – as fi reusit sa gasesc ceva, cu siguranta. M-am gandit sa fac ce a facut un alt prieten, din vremuri de demult pentru mine. Era vara si errm in vizita la el. Il vad venind cu o carte scrisa de Carlos Castaneda: Arta visatului. Imi spune: “Nu stiu cand e ziua ta, dar asta este cadoul meu pentru ziua ta, oricand ar fi ea”. Si-mi da cartea...
Ceva asemanator vreau sa fac si eu acum, aici, pentru cel care are 2 profesii la baza. Prima este profesia lui de jurnalist. Iar a doua profesie a lui este aceea de prieten. Asa ca, Edi, prietene, “La multi ani” oriunde te vei afla cand vei citi acest mesaj.
