Inceputul inceputului
Statea pe o banca parasita din parc. Privea in gol. O farama de speranta ii mai incalzea sufletul. Totul se pierduse undeva in spate. Nu stia unde sa se intoarca pentru a recastiga totul. Avea ochii in lacrimi, orizontul era pustiu. Doar un fulger indepartat ii mai atragea atentia.
Cerul a inceput sa ii ude cu lacrimile lui parul negru, rasfirat pe umerii goi. Nu simtea nici atingerea rece a picaturilor de ploaie, nu auzea nici puternicul tunet...era intr-o lume a ei. Ar fi vrut sa strige "Ajutor!", dar nu mai avea putere nici pentru atat. Si-a intors privirea spre ceas... mai avea doar cateva secunde de asteptat o raza de lumina. Daca nu aparea...era pierduta definitiv.
Ciudat! Ploaia a incetat, iar o raza de soare incerca sa isi faca loc printre norii posomarati. In departare se aude un ciripit vesel. Era....ca un semn. Pe parul ud simtea o mangaiere parinteasca. Era el...speranta intruchipata... miracolul.
- Priveste! Un pas si totul se va schimba!
- Sigur... !? Pari o fantasma! Imi este frica sa cad din nou, i-a raspuns ea.
El i-a zambit cald si i-a intins o mana. Ea privea nehotarata. Cu riscul de a pierde totul din nou, si-a unit mana cu a lui. S-au ridicat si au apucat alene un drum infinit, nestiut de nimeni. Doar un singur lucru era sigur... impreuna formau un intreg.
Material publicat cu acordul http://www.deea94.blogspot.com/
