Romania – un pamant bolnav R.D. Ce v-a determinta sa faceti aceasta munca de Sisif? R. A. Nu as putea spune ca a fost, neaparat o munca de Sisif. Spre deosebire de legenda, piatra noastra, o data ajunsa in virful muntelui, nu s-a mai prabusit la poale. Poate cel mult sa fi cazut cateva zeci de metri – asta ca sa pastram proportiile discutiei.  R. D. Cum va explicati nepasarea care a insotit statistica dumneavoastra? De ce credeti ca structurile mai  mult sau mai putin guvernamentale nu au facut nimic? R. A.  Din pacate, ne asteptam la o astfel de lipsa de reactie. Dar noi nu am intocmit statistica pentru ca sa fim elogiati sau premiati. Consideram ca este o baza, un inceput pentru anii urmatori, in special pentru fundatiile de caritate care se implica in Romania, ajutind oamenii din zonele defavorizate. De altfel, nu vrem sa acuzam pe nimeni. La urma urmelor, fiecare stie ce are de facut. In Romania problema este ca toata lumea stie ce trebuie facut, dar nimeni nu poate face nimic din cauza lipsei unei baze materiale bine puse la punct. S. G.  Si lipsa unor dotari nu este singurul motiv pentru care nu se face nimic. De vina este educatia primita de cetateni si nu in ultimul rind, mentalitatea noastra balcanica. Ne-am invatat sa nu facem nimic pentru noi insine si sa cerem mereu statului sa aiba grija de noi. Ori educatia sociala si profesionala incepe de la baza triunghiului, nu din virf. Asta, daca nu vrem sa fim noi diferiti de celelalte tari.  R. D.  Care a fost ideea derularii acestui studiu? Ce ati sperat sa gasiti la final si ce ati gasit? S. G.  Din nefericire, la final am gasit exact ceea ce ne astemptam. Adica un popor bolnav, un popor care sufera de boli reale si nu numai de lipsuri economice. Dar noi nu am facut statistica pentru anul asta sau pentru anul urmator. Am vrut ca ea sa fie un inceput pentru oamenii inimosi, romani sau straini, care nu ramin nepasatori in fata suferintelor aproapelui lor si se implica economic si emotional in viata oamenilor. Consideram ca daca se cunosc problemele oamenilor din diverse zone, acestia pot fi ajutati mai bine. Si nu s-ar mai consuma bani si energie intr-o directie cand, in realitate e nevoie de ei in alta.  R. A.  Ceea ce am incheiat noi de curand e doar un inceput. Acum vrem sa ne adincim in arhive si sa studiem zonele delimitate de-a lungul anilor. R. D. E o munca titanica. Cine ar privi lucrurile din afara ar spune ca e banal, ca la urma urmelor luati cifre si date care deja exista si ca ce faceti e munca de arhiva. R. A.  Nu vrem sa spunem ca munca noastra e cea mai importanta. Dar ca sa  ajungi la niste cifre trebuie sa le cauti in arhive. Ca sa le cauti in arhive, trebuie sa gasesti, in primul rind aceste arhive. Dupa ce gasesti arhivele, trebuie sa obtii dreptul de a le consulta. Apoi, in afara de datele medicale, e nevoie de date industriale, de informatii geografice. Ce relief era intr-un anumit an in zona studiata, ce a ramas pana acum, care a fost efectul implementarii industriale, cum a afectat industria mediul inconjurator, cum a evoluat natalitatea si mortalitatea de-a lungul anilor in zona respectiva. Si toate cifrele trebuie apoi corelate si stabilita o legatura logica si de cauzalitate intre ele.  R. D.  ce sperati sa obtineti la finalul studiului? S. G. In primul rind, nu putem vorbi de un final. In al doilea rind, ideea de baza este de a crea o disciplina noua, in care sa fie implicate structurile guvernamentale, de urmarire a evolutiilor, pozitive sau negative, ale unor zone si implicat evolutia vietii oamenilor din acele zone. Toate aceste date exista, sunt adunate de diverse institutii, pe bucati. Noi vrem sa creem o structura centralizata, un fel de centru national care sa se ocupe de corelatii, nu doar de cifre. R. D. Va dorim succes si asteptam vesti si cifre de la dumneavoastra.  Multumim pe aceasta cale domnilor Radulescu Adrian si Savin George pentru materialele puse la dispozitie.  Epilepsia – urmarea accidentelor vasculare si... de circulatie

 

Cauzele aparitiei bolii sunt multiple, dar cele mai frecvente sunt numarul loviturilor primite la cap, ca urmare a diverselor accidente, in special a celor de circulatie, precum si accidentele vasculare sau unele tumori cerebrale. La ora actuala un roman din 100 sufera de epilepsie, inregistrindu-se anual circa 80 de cazuri noi la 100.000 de locuitori.

 

Din acestia doar putin peste 80% pot fi vindecati partial sau definitiv. Pentru cei care vor sa stie care sunt zonele cu cele mai multe imbolnaviri, sa priveasca harta Romaniei. Localitatile urbane aglomerate, unde accidentele sunt frecvente, tin capul de afis al acestei boli: Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Craiova, Timisoara.

Pe traseul oraselor, se “distang” orasele din Muntenia si Oltenia, apoi vin cele din Moldova, iar in final cele din Transilvania. Poate si din cauza mentalitatii ardelenilor, care sunt oameni mai calmi si care respecta regulile de circulatie mai mult decat romanii din alte zone. Si asta nu din cauza amenzilor, care sunt peste tot la fel, ci datorita educatiei primite care pune binele obstesc pe acelasi loc cu cel personal, fiecare individ respectind pe cei de langa el.   Osteoporoza 

Osteoporoza se manifesta prin scaderea densitatii osoase, fie din cauza slabului aport de calciu fie din cauza sedentarismului, a menopauzei precoce si a excesului de tigari, cafea si alcool. De regula se instaleaza la femeile trecute de 40 de ani, dar nu ii ocoleste nici pe barbati, procentul de imbolnaviri din rindul acestora fiind de circa 14%. Anual, in lume, 1 din 5 bolnavi de osteoporoza decedeaza.

Desi unii considera ca osteoporoza e o boala a saraciei, nu este deloc asa. Este mai mult o boala a nepasarii. Pentru ca daca oamenii ar consuma mai multe alimente bogate in calciu si ar face exercatii fizice regulat, ar reduce cu mult riscul imbolnavirii de osteoporoza.

Ca zona, in “topul” imbolnavirilor de osteoporoza se detaseaza Dobrogea, din cauza slabei concentrari de calcare din apa, ceea ce duce, inevitabil la o concentratie redusa de calcar in legume si fructe, diminuind astfel aportul de calciu din organism si favorizind aparitia bolii.   Cataracta  

Desi, ca boala, cataracta se inregistra, in special la persoanele in varsta, in ultimii ani aparitia ei la tineri este foarte frecventa. Cei mai multi bolnavi de cataracta vin din nordul Moldovei si Bucovina, respectiv din zonele cele mai apropiate de granita cu Ucraina. Specialistii pun boala pe seama radiatiilor care au rezultat in urma accidentului de la Cernobil din anii `80 care au afectat intreg sistemul nervos si imunitar al locuitorilor acelor zone ale tarii.

Din multimea bolnavilor de cataracta, mai mult de jumatate provin din Moldova, iar aici ponderea cea mai mare o au zonele amintite.

“De cand au fost scurgerile de la Cernobil, a crescut foarte mult numarul celor bolnavi de afectiuni ale vazului si ale sistemului nervos. De regula bolile sunt puse pe seama mostenirilor genetice si nimeni nu vrea sa accepte faptul ca sistemul imunitar a fost grav afectat de nivelul radiatiilor, care si la ora actuala depasesc de cateva ori nivelul normal acceptat”, ne spune doamna Anamaria D., medic specialist la un spital din Botosani. Deocamdata nu se prevede o ameliorare a situatiei decat peste foarte multi ani, cand atmosfera se va curata de radiatii. Cancerul castiga in Romania lupta cu tratamentul 

In anii `80 o boala lovea necrutator lumea, facandu-si loc si in Romania: cancerul. Zeci de mii de romani au cazut rapusi de cancer si prea putini sunt cei care au reusit sa se vindece prin ce miracol, nici ei nu stiu. Dupa `90, in intreaga lume s-a inregistrat o scadere permanenta a numarului de bolnavi de cancer ca si a celor decedati din cauza acestei boli.

Nu acelasi lucru s-a intamplat in Romania, unde numarul celor bolnavi de cancer creste de la o zi la alta. Zonele cele mai afectate de cancer sunt Timisul, care detine primul loc pe tara si Maramuresul. In Timisoara problemele cele mai multe sunt create de cancerul stomacal, in special in rindul tinerilor, rezultat fie al alimentatiei nerationale fie al starilor de nervozitate. Statistica vine sa ne zguduie: in fiecare an, peste 40.000 de romani ingroasa rindurile bolnavilor de cancer.

Spre deosebire de Timis, in judetul Maramures cauza imbolnavirilor de cancer este poluarea accelerata a mediului inconjurator. Taierea fara noima a padurilor seculare si implementarea programelor industriale, in special cele pentru extragerea carbunelui si a altor minereuri – pentru care se folosesc o serie de compusi toxici, cu efect devastator pentru pinza freatica si pentru mediu – a dus la o crestere alarmanta a numarului celor bolnavi de cancer. In fiecare luna sunt inregistrati, in medie, circa 100 de bolnavi de cancer.

Tinand cont de mentalitatea din zona Maramuresului, specialistii cred ca, in realitate, numarul celor bolnavi este cel putin dublu, dar multi nu se prezinta la medic sau apeleaza la tratamente traditionale, facute de tot felul de vraci si specialisti in medicina alternativa si care, nu in putine cazuri, au rezultate spectaculoase. Silicoza – boala nepasarii statului

Peste jumatate din forta de lucru din Romania lucreaza in conditii sporite de toxicatate, fiind expusi bolilor profesionale. De aparitia acestor boli in primul rind sunt de vina organizatorii muncii respective care poate fi ori un intreprinzator particular ori chiar statul care, din anumite considerente, nu vrea sau nu isi permite organizarea in deplina securitate a procesului de productie.

Cel mai remarcabil exemplu este Valea Jiului, singura zona din toata lumea de unde carbunele se extrage de la mari adincimi. Din aceasta cauza apar si frecvente accidente de munca, intrucat tehnologia necesara asigurarii muncii nu poate fi aplicata la acele adincimi, din considerente economice, costurile depasind cu mult capacatatea de productie. de altfel, asa cum o serie de politologi au atras atentia, in tarile unde exista resurse de carbuni, minerii sunt folositi de stat ca alternativa la politia secreta, fiind folositi, fara voia lor, in declansarea unor evenimente si pentru pastrarea unui anumit echilibru politic.

La ora actuala Valea Jiului si imprejurimile sale, ocupa primul loc in rindul bolnavilor de silicoza. Din pacate, tot Valea Jiului ocupa primul loc si in rindul alcoolicilor, dependenta de alcol fiind considerata o boala deloc rusinoasa, mai ales tinind cont de conditiile de munca si stres, de faptul ca cei care intra in sut nu stiu daca vor mai iesi. M. D., miner si tata a 5 copii, este contariat de parerea pe care toata lumea o are despre mineri:

”Nu inteleg de toti ne urasc. Toata lumea spune ca suntem puturosi si ne place sa bem. Cum pacatele mele sa nu bem cand viata noastra e mereu pe muchie de cutit? De unde sa capatam curaj? De aia bem. Si de necazuri si de saracie. Ca suntem bolnavi cu plaminii, vai de zilele noastre...” Copsa Mica si Rosia Montana, locurile unde tinerii mor batrani 

Daca procesul de imbatranire al unui organism normal incepe dupa varsta de 40 de ani, la Copsa Mica si Rosia Montana, tinerii imbatrinesc de la 20 de ani. Asta din cauza aerului extrem de poluat, in primul caz si al substantelor toxice folosite la extragerea aurului, in cel de al doilea caz.

Poluarea are efect atat asupra pinzei freatice, nu doar de suprafata ci si de adincime, ducand la o sterilitate a solului si la saracirea acestuia in minerale, al caror efect e neutralizat de toxinele desertate.  Majoritatea celor care locuiesc in aceste zone au deficiente de vaz si de auz si nu de putine ori se plang de lipsa gustului.

Cei care trec pe acolo au impresia ca pasesc intr-o lume fantastica, aflata undeva la marginea pamantului, acolo unde oamenii parca au fost condamnati de Dumnezeu. Cei de aici isi plang soarta si plang pentru ca nimanui nu le pasa de ei. Vasilica G. din Rosia Montana, casnica, in varsta de 44 de ani, este unul dintre urgisitii soartei:

“D-apoi, domnisorule, noi aicea suntem ai nimanui. Ca au venit strainii sa ne fure aurul si pe noi vor sa ne alunge. Am doi copii de 13 si 17 ani, dar zici ca au cel putin 30. Unde sa ma duc, ca sunt singura si fara nici un sprijin decat alocatia copiilor?” Hepatata virala – boala saraciei 

In ultimii ani s-a constatat o crestere permanenta a bolnavilor de hepatata virala, ceea ce a dus ca, la ora actuala, Romania sa fie pe locul 2 in Europa ca numar de bolnavi de hepatata. Actualmente, 3,54% din populatia Romaniei de peste 15 ani sufera, intr-o forma sau alta de hepatata cronica, ceea ce reprezinta, in fapt, ciroza in anumite stadii evolutive. Medicii spun ca aproape 1,5 milioane de romani sunt predispusi la hepatata si ca, din totalul populatiei tarii, 7, 5 milioane au facut in trecut hepatata.

Sunt predispusi sa faca hepatata cei care consuma frecvent alcool in cantitati mari, cei care au o alimentatie bogata in grasimi si cei care lucreaza in conditii de stres. Zonele cele mai afectate de aparitia hepatatei sunt in Oltenia si Moldova, unde populatia sufera de o serie de lipsuri iar saracia este la ea acasa.

Pentru a preveni aparitia hepatatei virale se cer conditii stricte de igiena, atat personala cat si in locuinta, la locul de munca sau in scoli. Cum in zonele rurale, hepatata sau galbinarea se trateaza si de catre vraci cu tot felul de metode si ceaiuri - cea mai cunoscuta metoda fiind taiatul sub limba - acest lucru mareste numarul bolnavilor de hepatata de la sate si care nu sunt luati in evidente medicale.

Eliszar 

Flash Templates byFlashMint