Ernest Bernea

Sociolog, etnograf si filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marca ai perioadei interbelice. Astazi, ignorat de intelighentie, din cauza necunoasterii dar si a trecutului sau politic, Bernea ramine un nume de referinta in cultura romana. O mare parte din opera sa este inca inedita, datorita temerii editorilor ca Bernea nu este vandabil.

Nascut la Focsani pe 28 martie 1905, Ernest Bernea a copilarit la Braila, unde si-a facut studiile primare si liceale. Tatal sau, Marcu, era taran moldovean din imprejurimile Galatiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns caraus in port. Copilaria aspra, stirbita de neajunsuri, petrecuta intr-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Pina la sfirsitul vietii s-a multumit cu un trai auster, chiar saracacios.

Inca de la 13 ani, avind tatal grav bolnav, fratele mai mare mort pe front si patru frati mai mici, Ernest a fost nevoit sa lucreze pentru a-si ajuta familia. A fost, pe rind, vinzator de covrigi, ingrijitor in port, taietor de lemne si preparator la matematica pentru copii familiilor instarite. Cam din aceeasi perioada si-a descoperit inclinatia spre desen si literatura.

A urmat, din 1926, Facultatile de Litere si de Filozofie din Bucuresti. I-a avut profesori pe Nicolae Iorga, Nae Ionescu si Dimitrie Gusti. Cu Nae Ionescu a colaborat la Cuvintul, iar cu Dimitrie Gusti a lucrat in echipele de cercetare etnografica.

Intre anii 1930 si 1933, Ernest Bernea a primit o bursa si s-a specializat in Sociologie si in Istoria Religiilor la Paris, iar la Freiburg (Germania) in Filozofie (unde a studiat cu Martin Heidegger).

In toamna lui 1932, Bernea a cunoscut-o pe Maria Patrichi a?" Marcela, cum o alinta el a?", galateanca, absolventa a Facultatii de Litere din Bucuresti, cu care s-a casatorit cinci ani mai tirziu. Impreuna au avut un fiu, Horia, si pe gemene Ana si Tudora.

Cel ce urca Muntele
Cap1. Sensul Suferintei
Cap2. Existenta Descumpanita
Cap3. Cel ce urca muntele
Cap4. Prezenta Mortii
Cap5. Unde e omul
Cap6. Omul, mister al existentei
Cap7. Luminile orasului
Cap8. Setea de viata
Cap9. Puteri ordonatoare
Cap10. Ce este mai insemnat

 

 

Publicatii înainte 1945

• Riturile (1932)
• Crist si conditia umana (antropologie crestina, 1932)
• Stil legionar (1937)
• Muzeul romanesc de etnografie (1937)
• Filosofia la Universitate (1937)
• Cartea Capitanilor (1937)
• Preludii (eseuri, 1937)
• Gînd si cîntec (poezii, 1939)
• Îndemn la simplitate. Marturisiri pentru un Om Nou (1939)
• Moldova trista (poeme în proza, 1939-1940)
• Pasi în singuratate (poeme în proza, 1940)
• Timpul la taranul român (1941)
• Colina lacramilor (1943)
• Maramuresul - tara româneasca (1944)
• Firide literare (1944)

 

Volume aparute dupa 1989

• Timp, spatiu si cauzalitate la poporul român
• Îndemn la simplitatea

 

Manuscrise netiparite

• S-au aratat semne (roman, 1939)
• Arta în lumina stilurilor din cultura (1964)
• Frederic Mistral si spiritul Mediteranei (1964)
• Dante si universul spiritual medieval (1964)
• Sociologie si etnografie româneasca. Ordinea spirituala (1966)
• Civilizatia româna sateasca. I – Forme sI functiuni, II – Forme si valori (1969)
• Popas în gradina neumblata (poeme în proza, 1971)
• Lumini în necunoscut (poeme în proza, 1971)
• Destinul civilizatiei. I – Dialectica spiritului modern (1974)
• Sociologia – stiinta concreta si experimentala (1974)
• Legenda trandafirului alb (sau Un om cauta pe celalalt, roman, 1975)
• Meditatii. Note pentru o filosofie inactuala (1975)
• Cultura si educatie. În lumina unui nou stil moral (1976)
• Arta noua – fenomen de criza (1978)
• Studii de literatura (1978)

 

Alte linkuri

• http://silviuman.wordpress.com/category/laudatio/
• http://www.bookblog.ro/sociologie-antropologie/spatiu-timp-si-cauzalitate-la-poporul-roman/
• http://www.romfest.org/rost/aug2004/bernea_mistic.shtml
• http://www.rostonline.org/rost/aug2004/bernea_teodora.shtml
• http://miscarea.net/indemn-la-simplitate.htm
• http://trestie.wordpress.com/category/lumini-in-necunosut/

 

Flash Templates byFlashMint