In cuvantul lui Isus: priviti
pasarile cerului: nu seamana, nu secera, nu strang in hambare; dar
Parintele vostru din ceruri le hraneste. Oare voi meritati mai mult ca
ele? Care dintre voi, oricat si-ar da osteneala, poate sa-si lungeasca
fie si cu o clipita viata? De ce va ingrijiti atat de imbracaminte?
Priviti
cum cresc macii pe camp! Nu muncesc, nici nu vand cu camata. De aceea
vin Eu si va spun: nici Solomon, cu toata maretia lui, nu s-a imbracat
asa ca ei! Or, daca Dumnezeu imbraca asa buruiana campului, care azi
este, iar maine o arunci in foc, cum sa nu faca El mult mai mult pentru
voi, oameni necredinciosi ce sunteti! (Matei, 6: 26-30)
La grecii din Antichitate:
intr-unul dintre miturile clasice ale creatiei, un zeu, furios ca
Prometeu a furat focul si astfel a dat independenta oamenilor, o
trimite pe Pandora sa se casatoreasca cu fratele sau, Epimeteus.
Pandora aduce o cutie, pe care era interzis s-o deschizi. Dar, la fel
ca si in mitul crestin al Evei, curiozitatea e mai tare decat
interdictia: ridica acest capac pentru a vedea ce era inauntru si, in
clipa aceea, toate nenorocirile din lume ies si se raspandesc pe
Pamant. Nu ramane decat un exclusiv lucru inauntru: Speranta, exclusiv
arma cu care se putea lupta impotriva nenorocirilor raspandite peste
tot.
Cele mai importante patru sperante ale umanitatii:
1)Venirea
lui Mesia (in cazul crestinismului, revenirea pe Pamant a lui Isus, iar
in cazul islamului si iudaismului, prima venire);
2) Vindecarea cancerului;
3) Descoperirea vietii extraterestre;
4) Pacea universala (sursa: investigatie asupra celor mai de succes titluri de prima pagina din ziare, 1996)
Intr-o
povestire hasidica (traditia iudaica): La sfarsitul celor patruzeci de
zile de potop, Noe a coborat din arca. A iesit plin de speranta, a
aprins tamaie (...) Si s-a plans: "Oh, Atotputernice, daca cunosteai
viitorul, de ce l-ai mai facut pe om?! Numai pentru placerea de a-l
sacrifica?"
Un parfum cu trei miresme s-a ridicat spre ceruri:
tamaia, izul de lacrimi al lui Noe si aroma faptelor lui. Si veni
raspunsul: "Rugaciunile unui om drept sunt totdeauna auzite. Iti voi
spune de ce am facut toate astea: pentru ca sa-ti intelegi opera. Tu si
urmasii tai vor simti speranta si vor reface mereu o lume care a venit
din nimic (...)"
Cele mai importante patru sperante individuale:
1) Gasirea perechii iubite;
2) Fara probleme financiare;
3) Fara boli;
4) Nemurirea
Speranta de a nu fi uitat:
marele calif Alrum Al-Rachid a hotarat sa construiasca un palat care sa
aminteasca despre grandoarea domniei lui. Langa terenul ales era o
coliba. Al-Rachid i-a cerut ministrului sa-l convinga pe stapan - un
batran tesator - sa vanda pentru ca s-o poata darama.
Ministrul a incercat toate mijloacele, dar fara succes; ajuns la palat, unii au spus sa-l goneasca pur si simplu pe batran.
"Nu
- raspunse Al-Rachid. Va deveni parte din mostenirea pe care o las
poporului meu. Cand vor vedea palatul, vor spune: a fost un mare calif.
Si cand vor vedea coliba, vor spune: a fost un om drept, pentru ca a
respectat dorinta celorlalti".
Categorii
     |