Rudolf Steiner (n. 25 februarie 1861 [oficial 27 februarie, ziua botezului], Donji Kraljevec, pe atunci Austria, in prezent Croatia d. 30 martie 1925, Dornach, Elvetia) a fost un filosof, esoterist, artist, pedagog si ganditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice si medicinei antroposofice. A initiat conceptia despre tripartitia sociala, economia asociativa si a proiectat mai multe cladiri dupa principiile arhitecturii organice, intre care cea mai cunoscuta este Goetheanum-ul, sediu al Universitatii Libere pentru Stiinta Spirituala si Societatii Antroposofice Generale.
Steiner a avut o ampla activitate ca filosof, conferentiar si om de cultura, sustinand numeroase prelegeri in diferite localitati din Europa, inclusiv una in anul 1889 la Sibiu, aflat pe atunci in cadrul Imperiului Austro-Ungar. In 1891 isi primeste doctoratul in filosofie la Universitatea din Rostock, Germania, iar mai tarziu devine secretarul general al sectiunii germane a Societatii Teosofice, cu toate ca avea rezerve asupra misticismului oriental promovat de aceasta. Incepand cu aceasta perioada incepe sa vorbeasca despre posibilitatea cercetarii nemijlocite a lumii spirituale suprasensibile prin intermediul metodelor stiintei spirituale, descrise de el intr-o serie de carti si conferinte.
Desi sustinea conceptia despre reincarnare si karma, importanta pe care Rudolf Steiner o acorda crestinismului si esoterismului vestic duc in 1913 la separarea de Societatea Teosofica si infiintarea Societatii Antroposofice, in cadrul careia va introduce cele mai multe initiative cultural-spirituale si sociale ale sale, indeosebi dupa primul razboi mondial. Steiner a insistat adesea asupra necesitatii de a folosi cunostintele obtinute prin observatie suprasensibila in viata practica, considerand lipsa legaturii intre idealurile spirituale ale oamenilor si necesitatile materiale ale vietii cotidiene a fi cauza declinului socio-cultural. Antroposofia pe care a fondat-o este o conceptie despre om si lume care sustine existenta unor elemente suprasensibile constitutive ale fiintei umane, dincolo de corpul fizic.
Sursa: wikipedia
Carti:
- Introduceri la scrierile de stiinte naturale ale lui Goethe (1883)
- Linii fundamentale ale unei teorii a cunoasterii în conceptia goetheana despre lume (1886)
- Adevar si stiinta (1892)
- Filosofia libertatii (1894)
- Friedrich Nietzsche: un luptator impotriva epocii sale (1895 )
- Mistica în zorii vietii spirituale a timpului nostru si legatura ei cu conceptia moderna despre lume (1901)
- Crestinismul ca fapt mistic si misteriile antichitatii (1902)
- Teosofia. Introducere în cunoasterea suprasensibila a lumii si a menirii omului (1904)
- Cum se dobândesc cunostinte despre lumile superioare? (1904)
- Din Cronica Akasha (20 de articole publicate în perioada 1904–1908)
- Treptele cunoasterii superioare (1905)
- ?tiinta tainica în schita (?tiinta oculta) (1910)
- Poarta initierii - Prima drama-misteriu (1910)
- Încercarea sufletului - A doua drama-misteriu (1911)
- Pazitorul Pragului - A treia drama-misteriu (1912)
- Trezirea sufletelor - A patra drama-misteriu (1913)
- Conducerea spirituala a omului si a omenirii (3 conferinte prelucrate pentru publicare de Rudolf Steiner, 1911)
- Un drum spre cunoasterea de sine - Meditatii (1912)
- Pragul lumii spirituale - Aforisme (1913)
- Enigmele filosofiei (1914)
- Puncte centrale ale problemei sociale (1919)
- Articole asupra organizarii tripartite a organismului social si a problemelor contemporane (1919-1920)
- Teze antroposofice (1924)
- Fundamentele terapiei antroposofice (Carte scrisa împreuna cu Ita Wegman; aparuta în 1925)
- Povestea vietii mele (Carte autobiografica, 1925)
