Ritualuri de 1 Ianuarie si Sfantul Vasile cel Mare

Ritualuri de 1 Ianuarie si Sfantul Vasile cel Mare

1 Ianuarie marcheaza sarbatoarea Sfantului Vasile. O zi ancorata in marea sarbatoare a Craciunului - fiind denumita si Craciunul Mic sau Fratele Craciunului. Un numar mare de practici magice si ritualuri se savarseau in aceasta zi, ce marcheaza inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viata.

Prezenta Sfantului Vasile este si ea explicata diferit, prin prisma mitologiei populare. In unele locuri, Vasile este considerat a fi chiar numele de botez al lui Iisus Cristos, alteori apare ca fiind primul petrecaret, cel care a initiat traditia sarbatorii care ii poarta numele.

Prima zi a anului este considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezinta un moment de cumpana , care, in functie de buna cunoastere a traditiilor mitologice, poate fi interpretata in sensul dorit de fiecare. Este o zi fasta prin excelenta, este prima zi a anului, a unui nou interval de timp.

Astfel, "Semanatul", "Plugusorul", "Plugul cel Mare" si "Vasilica" sunt cele mai importante mesaje "magice" care se rostesc in prima zi a anului si au o valoare colectiva puternica: sunt adresate individual, fiecarui gospodar in parte, dar acelasi continut se refera si se repeta pentru toti membrii comunitatii.

De asemenea, in categoria manifestarilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integreaza si textele ce ureaza bunastare fizica si materiala individului: "Sorcova" sau colindele de Sfantul Vasile (care le ureaza celor apropiati sanatate si putere de munca).

Sfantul Vasile cel Mare, sarbatorit in prima zi a anului nou, a trait intre anii 330 si 379, in vremea imparatului Constantin. Sfantul Vasile s-a nascut in Cezareea Capadochiei, din parinti credinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatal sau fiind dascal in cetate.

Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sfantul Vasile si-a imbogatit cunostintele invatand in scolile din Cezareea, Bizant si Atena, la cea din urma cunoscandu-l pe Sfantul Grigorie de Nazians, cu care a legat o stransa prietenie. A fost inaltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru Biserica.

Sfantul Vasile a dus o lupta apriga, prin scris si cuvant, luminand crestinatatea si aparand dogma Sfintei Treimi. Sfantul Vasile a murit la varsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie, intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.

In traditia populara, Sfantul Vasile apare infatisat cu mai multe "chipuri". Astfel, el apare ca unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari, fiind pazitor de duhuri rele, cu "mare putere asupra dracilor". Astfel, cu rugaciunile lui se scot duhurile rele si necurate din oameni.

Aceste dezlegari foarte puternice sunt citite numai de preotii puternici, caci ele pot abate asupra celor ce le citesc singuri mari nenorociri.

Moliftele Sfantului Vasilie adica blestemele Marelui Vasilie pentru cei ce patimesc dela diavoli si pentru toata neputinta, care se citesc numai de catre preot, in ziua Sfantului Vasilie, la slujbele de obste randuite, sau la orice alta neputinta grava.

De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama Vasile: numele Hristos (crestin) i-a fost pus acestuia la varsta de 30 de ani, cand a fost botezat; Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, inca o data la o saptamana, de Sfantul Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele "Vasile".

De asemenea, Sfantul Vasile apare ca "mare betiv", care sta calare pe poloboc, inca o data de ziua lui se fac petreceri si chefuri. De altfel, el e tare bun si s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. bucuros, Sfantul Vasile a luat un clopotel si i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune.

De aceea, de Sfantul Vasile exista obiceiul de a ura. Sfantul Vasile este reprezentat ca "imparatul iubirilor": el petrece, iubeste, joaca si canta.

De 1 ianuarie, exista mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lumii si sanatate oamenilor. Un obicei savarsit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegarii Anului. Astfel, acestia dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, inca o data vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca interes inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare recoltei etc.

De asemenea, feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: "Slobozim caslegiile/ Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori".

In traditia populara se mai spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul. Totodata, in ziua de Anul Nou, trebuie sa se arunce prin casa spice de grau, iar seara, acestea sa fie stranse, pentru a fi inca o data aruncate prin casa in ziua de Sfantul Ioan. Dupa aceea, se face un manunchi din spice si se pun la pastrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca e bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat vin cat va bea omul in aceasta zi, atat sange va avea in obraz in timpul anului. Tot de Sfantul Vasile, femeile beau si joaca fusul si furca, pentru a creste canepa peste an.

In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, mai ales pe la cunoscuti. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie).

Apoi, obiectul ritual cu care colinda copiii a inceput sa fie realizat dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, si cu un fir de busuioc in varf. Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. Sorcovitul este o bataie rituala, gest atestat frecvent in obiceiurile calendaristice (batutul pamantului cu maiurile, batutul toacei), dar si in practica cotidiana (batutul pe umar).

In timp ce rostesc textul augural "Sorcova, vesela,/ Sa traiti, sa-mbatraniti/ Ca un mar, ca un par/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca otelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca sageata!/ La anul si la multi ani!", ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la est al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei.

Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: "Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi".

Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum e ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau. De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii.

De asemenea, daca in ziua de Sfantul Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, inca o data daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului.

Totodata, se spune ca, daca noaptea de Anul Nou este "lina si senina", este un semn ca noul an va fi unul bun.