Ma intrebam de ce plang bogatii. Dupa ce iti atingi toate telurile,
dupa ce iti poti indeplini toate dorintele, ce va fi, vei fi oare
fericit? Fericirea o consider o stare de spirit, poti sa fi fericit
fara nici un ban in buzunar, si nefericit avand tot ce-ti doresti ... e
o chestiune de perspectiva: un om poate sa fie distrus fiindca i-a
murit copilul sau fiindca si-a rupt o unghie.
Mereu vei gasi un
motiv pentru a fi nefericit, acesta este paradoxul ... cu cat esti mai
aproape de fericirea pe care o doreai cu atat mai mult realizezi ca ai
din ce in ce mai multe motive pentru a nu fi fericit.
Paler spunea:
Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem: cladiri mai mari, dar suflete mai mici;autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin; cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin. Avem case mai mari, dar familii mai mici, Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp; avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina, dar mai putina sanatate. Bem prea mult, fumam prea mult, Cheltuim prea nesabuit, Râdem prea putin, Conducem prea repede, Ne enervam prea tare, Ne culcam prea târziu, ne sculamprea obositi,Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata, Am adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune. Am curatat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre. Scriem mai mult, dar învatam mai putin. Planuim mai multe, dar realizam mai putine. Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam. Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai multe informatii, sa produca mai multe copii ca niciodata, dar comunicam din ce în ce mai putin. Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe divorturi, Case mai frumoase, dar camine destramate. Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care îti induc oricestare, de la bucurie, la linistesi la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic îninterior.... Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate. Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te enerveaza, pentru ca acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pecare o poti oferi cu inima si nu te costa nimic.Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o spui din inima. O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi aceapersoana nu va mai fi lânga tine.Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai.
Astazi sunt acolo unde mi-am dorit sa ajung ... dar nu am cu cine bea o bere seara ... George unde esti? ;)
Tot Octavian Paler in al sau Interviu cu Dumnezeu:
- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebari ai vrea sa-mi pui ?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni ?
Dumnezeu mi-a raspuns:
* Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca..., iar apoi tânjesc sa fie copii; ca îsi pierd sanatatea pentru a face bani..., iar apoi îsi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.
* Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le învete copiii tai ?
* Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida rani profunde în inima celor pe care îi iubesc..., si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece ;
* Sa învete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin ;
* Sa învete ca exista oameni care îi iubesc dar, pur si simplu înca nu stiu sa-si exprime sentimentele ;
* Sa învete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada în mod diferit ;
* Sa învete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei însisi.
- Multumesc pentru timpul acordat..., am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna.
