O enigma nedezlegata - drumul dobrogean al matasii

O enigma nedezlegata

Drumul dobrogean al matasii

Multi dinstre istoricii nostri - si nu numai - s-au intrebat de multe ori daca drumul caravanelor inspre si dinspre Orientul indepartat, respectiv catre China, nu trecea pe teritoriul de astazi al Romaniei. Citind manuscrisele chinezesti, s-a constatat ca drumul dinspre China catre Bizant ocolea Marea Caspica, atingea Mediterana apoi, prin Anatolia, direct la Constantinopol, de unde se incarcau corabiile pentru Europa. Dar mai era un drum. Acesta trecea peste Caspica, ajungea in Crimeea si apoi, peste Marea Neagra, ajungand la tarmul ei rasaritean, de unde mergea tot catre Constantinopol. Multi istorici incearca sa scoata Dobrogea din circuitul matasii, pe simplul motiv ca tarmul dobrogean nu apare pe nici o harta. Dar lucrul e de la sine inteles si de bun simt, tinand cont de vremurile respective. oare sa nu se fi intrebat nici un mare istoric ce rol au avut cetatile construite de genovezi pe tarmul Marii Negre? De ce niste negustori ca genovezii au venit in <pustiul> dobrogean ca sa construiasca cetati? Ce sa apere? Ce profit scoteau? De ce nu le-au parasit pur si simplu? De ce, atunci cand turcii au amenintat Chilia si Cetatea Alba, genovezii le-au predat romanilor? Raspunsul este simplu. pentru ca o parte din incarcaturile pretioase sosite in Crimeea luau drumul dobrogean pentru a ajunge in Europa. Mai intai tot pe calea marii, apoi, cand turcii au devenit stapani ai Mediteranei si Bosforului, pe uscat, folosindu-se de avantajele pe care domnitorii romani le acordau negustorilor straini. Iar daca drumul dobrogean nu apare pe vreo harta e din cauza secretului pe care genovezii l-au tinut despre drumul lor secret. poate ca, o data, peste ani si ani, drumul romanesc o sa apara pe hartile lumii, asa cum i-a fost menirea sute de ani.

Eliszar