De cela mai multe ori se gasea cate un erou care sa-l scoata pe cel inghitit, din pantecele sarpelui, pentru acesta din urma incepand o noua viata. Asta a fost dintotdeauna singura solutie pentru ca o persoana blestemata sa poata scapa de urgia blestemului: trebuia sa se nasca din nou, mai exact sa inceapa o noua viata. Basoreliefurile descoperite de-a lungul timpului arata ca la vechii daci renasterea era o etapa necesara in viata unui tanar. La nastere fiecare purta un nume. In clipa in care tanarul trecea in randul barbatilor, eventual al luptatorilor, el trebuia sa indure o moarte ritualica pentru a se naste si a primi un alt nume, o alta identitate.
Acest obicei s-a pastrat alterat si in zilele noastre cand persoanele posedate de demoni sau cele care indura chinurile unui blestem merg la preot pentru a-si schimba numele. Atunci preotul, dupa ritualurile de rigoare, le da un alt nume pentru a pacali diavolul. In felul acesta, desi toata lumea cunoaste numele vechi, pentru a indeparta Raul de la persoana respectiva.
In urma cu cateva luni un caz bizar zguduia linistea Clujului. O tanara se zbatea intre viata si moarte ca urmare a blestemelor aruncate asupra sa de mama iubitului sau, femeie care isi dorea ca nora pe altcineva. Timp de aproape doua saptamani, tanara I. N. Se simtea rau permanent si voma un lichid verde. La analize, toti medicii consultati au pus acelasi diagnostic: sanatoasa din punct de vedere clinic.
Atunci, la insistentele celor din jur, tinara a mers si la preotul din Bont. Dupa sase saptamini de post sever, tinara afla cu stupoare ca in casa ei se gaseste... un sarpe mort, aducatorul nenorocirilor. Desi neincrezatoare, fata s-a apucat sa rascoleasca toata casa. In cele din urma, spre stupefactia ei, a gasit in debara un sarpe mort. A luat sarpele si l-a dus la groapa de gunoi. Nu s-a departat bine ca in urma ei sarpele a luat foc si a ars cu o flacara verde, urat mirositoare, mistuind, in mai putin de 3 minute, cumplita creatura purtatoare de blestem.
Eliszar
