Conform dictionarului: subst.
feminin, capacitate profunda de cunoastere si intelegere a lucrurilor,
naturala sau dobandita; eruditie; cumpatare; chibzuiala.
Dupa Noul Testament:
nebunia lui Dumnezeu este mai inteleapta decat a oamenilor; iar
slabiciunea lui Dumnezeu e mai tare decat a oamenilor. Astfel, vedeti
fratii mei, care este chemarea voastra, caci nu sunt multi inteleptii
din carne si oase, nici puternicii, si nu sunt multi nici nobilii ce
vor fi chemati. Dimpotriva, Dumnezeu a lasat lucrurile strambe pe lume
ca sa-i incurce pe intelepti; si Dumnezeu a lasat lucrurile simple si
slabe pe lume ca sa-i incurce pe cei tari (Epistola catre corintieni 1:
25-27)
Conform Islamului:
Un intelept a sosit in orasul Akbar, unde oamenii nu l-au bagat in
seama aproximativ deloc. In afara de un mic grup de tineri, inteleptul
n-a interesat pe nimeni; dimpotriva, a devenit subiect de batjocura si
ironii pentru locuitorii orasului. Intr-o zi, se plimba cu cativa
discipoli pe strada principala, cand o multime de femei si barbati a
inceput sa-l batjocoreasca. Inteleptul se duse in mijlocul lor si ii
binecuvanta.
Plecand de acolo, un discipol spuse: "ei spun
lucruri oribile, si Domnia Ta le raspunzi cu cuvinte asa frumoase". Iar
inteleptul ii raspunse: "fiecare dintre noi nu poate oferi decat ceea
ce are".
Dupa traditia iudaica:
Cand Moise s-a suit la ceruri ca sa scrie o parte din Biblie,
Atotputernicul ii ceru sa puna mici cununi deasupra anumitor litere din
Torah. Moise intreba: "Maestru al Universului, de ce sa pun aceste
cununite?" Iar Dumnezeu i-a raspuns: "Pentru ca peste o suta de
generatii un om numit Akiva le va gasi intelesul". "Arata-mi si mie ce
va gasi omul acesta", ii ceru Moise.
Dumnezeu il purta in viitor
si-l duse intr-o clasa a rabinului Akiva. Un elev intreba: "Rabi, la ce
folosesc aceste cununi desenate deasupra literelor?" "Nu stiu",
raspunse Akiva. "Dar sunt sigur ca nici Moise nu stia. El le-a facut
numai pentru a ne invata ca, si atunci cand nu intelegem tot ce a facut
Dumnezeu, putem sa ne incredem in intelepciunea Lui".
In regnul animal:
Carcaiacul s-a dus la inteleptul padurii - un macac - sa-l intrebe care
era leacul cel mai bun impotriva durerii lui de picioare. "Aaa, pai
asta-i reumatism", ii spuse macacul. "Ai prea multe picioare". "Si cum
sa fac sa am numai doua picioare?" "Nu ma plictisi cu maruntisuri", i-o
taie macacul. "Un intelept da numai sfatul cel mai bun; tu iti rezolvi
problema".
La o reuniune la care am participat in 1997: un
ucenic in ale ocultismului, cunoscut de-al meu, sperand sa-si
impresioneze maestrul, a citit cateva manuale de magie si si-a
achizitionat materialele indicate in texte. Cu mare pondere a obtinut
un anume tip de tamaie, cateva talismane, o placuta de lemn cu
caractere sacre scrise intr-o anume ordine. Cand ne luam cafeaua de
dimineata impreuna cu maestrul lui, cesta comenta:
"- Si crezi
ca, daca iti legi fire de la computer in jurul gatului, o sa obtii o
masinarie eficienta? Crezi ca, daca iti iei palarii si haine
sofisticate, vei primeste si bunul-gust, finetea care le-a creat?
Obiectele
ne pot fi aliati, dar nu contin niciun graunte de intelepciune. Mai
intii practica devotiunea si disciplina, si toate celelalte vor veni de
la sine".
In fata lui Alexandru cel Mare: filosoful grec Anaximenes (400 i.C.) a venit la Alexandru Macedon, in incercarea de a-si salva orasul.
-
Te-am primit pentru ca stiu ca esti un intelept. Dar ai cuvantul meu de
rege ca niciodata nu voi accepta ceea ce-mi ceri, spuse puternicul
razboinic, in fata generalilor lui.
- Am venit sa-ti cer sa distrugi orasul, raspunse Anaximenes.
Si in felul cesta, orasul a fost salvat.



