Fantoma de la Gherla

“Prima data l-am simtit in urma cu 4 ani. Eram in patul meu, noaptea, cand am simtit ca linga mine e cineva rece. Am crezut ca e vorba despre un coleg de-al meu care o luase razna, dar cand m-am uitat, langa mine era un individ pe care nu-l mai vazusem niciodata.

Trecut de 50 de ani, avea o cicatrice mare pe obrazul drept, de sub barbie pina la ureche. Cand l-am intrebat cine este si ce vrea de la mine, m-a privit straniu si am avut impresia ca i-au lucit ochii. Atunci m-am speriat si am sarit din pat, strigand dupa ajutor. Cand s-au aprins luminile nu mai era nimeni in pat.”

Colegii de celula ai lui R. G. au ras de el si l-au vorbit pe la spate, considerand ca are halucinatii de cand nu a mai vazut o femeie. Vestea pataniei s-a dus in tot penitenciarul si intr-o zi, la el a venit un detinut mai vechi, cunoscut ca avand unele calitati de medium.

”Ne mai distram si noi din cand in cand, il mai puneam sa cheme cate un spirit si sa-l intrebe cite ceva din trecutul nostru sau chiar din viitor.”

Acesta i-a spus ca vazuse fantoma unui fost detinut care murise cu mult timp in urma si care mai apare din cand in cand, pentru ca nu are liniste in lumea cealalta. S-a constatat ca aparitiile cele mai frecvente sunt in perioadele in care la penitenciar sunt adusi condamnati pentru crime.

“L-am mai vazut de doua ori de atunci. Prima data, anul trecut, in luna iulie. De data asta m-am speriat mai tare decit prima oara. Am inceput sa-mi fac cruce si sa ma rog la Dumnezeu. S-a uitat la mine cu parere de rau si l-am vazut cum trece prin peretele celulei.”

A doua aparitie a fost deosebita de toate celelalte.

“Intr-o seara, cand ne-au adunat in curtea inchisorii ca sa faca prezenta, numarul celor de fata nu corespundea cu cel al detinutilor intemnitati, fiind mai mare cu 1. Desi numaratoarea s-a facut de 3 ori la rand, de fiecare data detinutii prezenti depaseau numarul celor aflati in curte. “ Nimeni, nici gardienii, nici detinutii nu-si dadeau seama cine era persoana in plus. Ca sa rezolve situatia, gardienii i-au pus pe toti detinutii intr-o parte a curtii apoi, pe masura ce fiecare era strigat, era dus in cealalta parte. In cele din urma a ramas un singur barbat care nu era trecut pe listele gardienilor si pe care nimeni nu-l cunostea. Barbatul s-a indreptat spre o usa si a disparut dincolo de ea, fara ca cineva sa-i mai dea de urma.

Eliszar