Exista si un deseu emotional: el e produs în fabricile de gândire. Sunt
dureri care au trecut si acum nu mai sunt de nici un folos. Sunt
precautii care si-au avut importanta lor în trecut - dar în prezent nu
mai slujesc la nimic. Razboinicul îsi are si el amintirile sale, dar
izbuteste sa separe ceea ce e folositor de ceea ce e inutil: îsi arunca
deseurile emotionale. Un tovaras al lui zice: “Dar asta face parte din
istoria mea. De ce trebuie sa-mi abandonez niste sentimente care mi-au
marcat existenta?”
Un om mare este asa nu numai prin ce a facut
dar si prin ce s-a abtinut a face. Trebuie sa renunti la vechile
obiceiuri si deprinderi ca sa urci pe scara. Ele te impiedica si desi
sunt bune trebuie sa abandonezi prudenta pentru a face cel dintai pas.
Nu ai nici o garantie ca va merge ... te temi, si asa este normal ...
dar fara doza de nebunie si curaj, inteleptul nu ar putea merge mai
departe.
Categorii
     |